Oprirea, stationarea si parcarea
Art. 60. – (1) Se considera oprire imobilizarea voluntara a unui vehicul pe drumul public, pe o durata de cel mult 5 minute. Peste aceasta durata imobilizarea se considera stationare.
(2) Se considera parcare stationarea vehiculelor în spatii special amenajate.
(3) Vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie asezat lânga si în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, ciclomotoarele si bicicletele pot fi oprite sau stationate si câte doua, una lânga alta.
Art. 61. – Politia poate dispune ridicarea si depozitarea în spatii special amenajate a vehiculelor oprite sau stationate neregulamentar pe partea carosabila si care constituie un obstacol pentru circulatia publica. Contravaloarea cheltuielilor pentru transportul si depozitarea vehiculului oprit sau stationat neregulamentar se suporta de proprietarul acestuia.
Art. 62. – Oprirea, stationarea sau parcarea pe drumul public este permisa numai în conditiile prevazute în regulament.
(2) Se considera parcare stationarea vehiculelor în spatii special amenajate.
(3) Vehiculul oprit sau stationat pe partea carosabila trebuie asezat lânga si în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, daca printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. Motocicletele fara atas, ciclomotoarele si bicicletele pot fi oprite sau stationate si câte doua, una lânga alta.
Art. 61. – Politia poate dispune ridicarea si depozitarea în spatii special amenajate a vehiculelor oprite sau stationate neregulamentar pe partea carosabila si care constituie un obstacol pentru circulatia publica. Contravaloarea cheltuielilor pentru transportul si depozitarea vehiculului oprit sau stationat neregulamentar se suporta de proprietarul acestuia.
Art. 62. – Oprirea, stationarea sau parcarea pe drumul public este permisa numai în conditiile prevazute în regulament.